Călătorind în veșnicie, explorând în infinit

Azi, draga mea Steluță Creatoare, e o zi mare pentru tine. La propriu și la figurat.

Aș vrea să te invit ca pentru câteva clipite să închizi ochii, să respiri zâmbind și să îți permiți să simți cât e de mare universul lumii tale.

Cât un atom…

Cât o celulă…

Cât corpul tău…

Cât încăperea în care ești…

Cât familia din care provii…

Cât activitățile pe care le desfășori…

Cât prietenii pe care îi ai…

Cât oamenii pe care îi întâlnești…

Cât localitatea de unde ești…

Cât meleagurile unde te-ai născut…

Cât continentul… planeta… galaxia?

Și așa îmi apare următoarea întrebare: Cum experimentezi tu oare nesfârșitul? Cel ce nu are cu nimic asemănare.

Dacă m-ai întreba pe mine acum, eu îl simt precum un puls ce-și bate propriul tic-tac între nimic și infinit.


Facebook Comments

Lasă un comentariu