Doar sunt

Mă gândeam așa rătăcind prin ale minții contemplări că

  • jonglăm cu atât de multe responsabilități să ducem la bun sfârșit tot ce ne-am propus/ni s-a impus
  • căutăm soluții de moment pentru a ieși din situații limită
  • abordăm diverse strategii poate ne va merge mai bine
  • trăim, relaționăm, visăm atât de mult pe autopilot
  • ne amăgim că “n-ai ce-i face”, asta e realitatea sau căutăm frenetic cum să facem schimbările atât de mult dorite

Iar pe măsură ce trece timpul și lucrurile nu par a fi prea diferite ne simțim copleșite, frustrate, terminate. Ne punem scuturi de protecție și ne autosabotăm viața.

Mi-au plăcut mult cuvintele Clarei Toma:

“Intr-un tarziu binevenit, in mod miraculous, uitandu-ma la mine, in mine si in juru-mi, am priceput ca SUNT ! Si-atunci m-am bucurat! Cu adevarat. Si-am renascut in BUCURIA DE A FI, pe care-o simt si-o recunosc in fiecare Zi, sub felurite chipuri…”

Dacă e să mă uit retrospectiv la viața mea, observ că am învățat SĂ FAC cât mai mult și cât mai eficient și de se poate și perfect pentru a-mi merge bine. Mi-am antrenat FOCUSUL pe realizări. Deși am obținut multe la viața mea așa, nu a fost de ajuns. Am aflat că e extrem de important și ce sălășluiește în INTERIORUL meu. Așa am purces la cultivarea bună-stării interioare, dar nu doar de dragul ei, ci și pentru a putea influența rezultatele exterioare așa încât să potrivească cu ce îmi convine mie mai bine. Mi-a deschis noi perspective și mi-a adus multă bucurie, dar se pare că nici asta nu a fost soluția completă, fiindcă viața, întregul, își are planul, mersul, firescul. Am concluzionat că e timpul DOAR SĂ FIU (eu însămi) și să exprim în fiecare moment ce sunt, având încredere în această minunată și puternică forță a vieții ce curge prin mine și îmi animă ființa.

E un proces absolut firesc, dar presupune o muncă intensă de dezvățare a modelelor anterioare.

Tu cum te înțelegi cu tine, cu viața ta? Pe ce îți focusezi energia?

Facebook Comments